Visarion Ceşuiev: Moldova intră din nou într-o perioadă de grea cumpană noiembrie 20 2009 - 18:17 ()

Interviu cu Visarion Cesuiev, analist economic independent

- Guvernul a examinat, in sfirsit, in sedinta sa din 18 noiembrie curent Planul sau anticriza, despre care se vorbeste deja de un an. Ce contine acest document? Care sint primele impresii?

- Daca e sa analizam doua documente - programul de activitate al Guvernului si planul lui de stabilizare si relansare economica (plan anticriza), pe care le-a elaborat actualul executiv, ne dam seama ca coalitia democrat-liberala, dupa ce cu chiu si vai a ajuns la putere, nu prea stie cum sa procedeze cu ea in folosul societatii.

Mai intii de toate, ne confruntam cu o abordare superficiala, simplista a situatiei economice, financiare din tara. In acest plan de stabilizare si relansare pe anii 2009-2011 nici nu se incearca macar a evidentia insemne, aspecte, care ar defini situatia de criza. Se vorbeste de impactul crizei, dar nu este elucidat efectul crizei globale asupra economiei nationale. Prin ce s-a manifestat ea: prin destabilizarea sistemului bancar autohton, prin reducerea brusca a volumului de remitente, prin micsorarea dramatica a exporturilor, prin ridicarea de-a valma a economiilor din sistemul bancar, prin exodul masiv al investitorilor si valutei, prin trecerea la barter in decontari, prin retinerea salariilor, pensiilor, burselor? Or, niciunul dintre aceste fenomene nu are loc si nu poate fi apreciat drept premisa fundamentala ce a condus la crearea dificultatilor economice. Este adus unicul argument- scaderea veniturilor la buget. Dar, operind cu acest detaliu, nu se poate afirma ca avem criza in tara. Pur si simplu, constatam o degradare a disciplinei fiscale, vamale, bugetare, despre care am vorbit de mai multe ori, adica poate fi vorba exlusiv despre criza in administrarea bugetului de stat, despre incapacitatea de a asigura veniturile bugetare planificate. Faptul reducerii unor indici economici in unele ramuri poate argumenta numai depasirea „boom”-ului” economic, supraincalzirii financiare, intrarii intr-o perioada de recesiune fireasca. Dar aceste fenomene difera de criza economica globala dupa cum se deosebeste ploaia marunta (ciobaneasca) de cea torentiala.

- Ce masuri a conceput executivul condus de Vlad Filat pentru a inzdraveni economia tarii?

- Daca diagnosticul a fost stabilit sub influenta emotiilor liberal-revolutionare, incorect, atunci e greu sa asteptam o estimare a impactului real pentru a vedea care domenii concrete s-au dovedit afectate si in ce masura. Evident, ca si metodele de tratament vor fi inadecvate, eclectice, fragmentare, actuale pentru oricare perioada, numai nu pentru cea curenta. Pentru a ne convinge de justetea unor asemenea afirmatii, voi face referinta doar la doua aspecte.

Bunaoara, se stie ca mai multe tari au iesit si ies din criza prin pastrarea si consolidarea puterii de cumparare a cetatenilor pentru incurajarea cererii de piata, prevenirea falimentului mai multor intreprinderi, prin inasprirea controlului din partea statului asupra activitatii institutiilor financiar-bancare.

Au fost introduse restrictii in penalizarea creditarilor bancilor comerciale afectate de criza, s-a interzis majorarea unilaterala a dobinzilor la credite, s-a redus povara fiscala, au fost lansate programe speciale pentru revigorarea ipotecii, stimularii consumului a marfurilor de lunga durata. Guvernele mai multor tari au rascumparat valorile mobiliare compromise si au plafonat salarizarile managerilor din sistemul bancar etc.

Spre regretul nostru, prevederile planului anticriza moldovenesc nu contin asemenea masuri. Din contra, este proiectata o adevarata ofensiva impotriva programelor sociale. Documentul dovedeste ignoranta guvernantilor fata de importanta majora a stiintei in depasirea dificultatilor economice. Bunaoara, Franta a suplimentat in plina criza cu 15 la suta finantarea stiintei, Germania - cu 20 la suta, Anglia - cu 10 la suta. Pe cind planul moldovenesc de stabilizare prevede reducerea investitiilor in acest domeniu cu 25 la suta, pe linga retezarea finantarii cu 20 procente care s-a efectuat la inceputul anului.

- Totusi, ce solutii avanseaza planul de stabilizare si relansare economica a Guvernului Filat, are ceva real, chibzuit?

- Aproape nimic, in afara de enumararea unor actiuni, locul carora e in planul de guvernare, de trunchierea brutala a tuturor programelor sociale: reducerea numarului angajatilor din armata nationala care activeaza in baza de contract, lipsirea salariatilor din cadrul MAI, practic de toate facilitatile, micsorarea numarului de burse de stat din sistemul universitar, inchiderea a 130 de scoli si organizarea a 50 asa-numite scoli de circumscriptie, lipsirea majoritatii covirsitoare a studentilor de burse bugetare, micsorarea numarului de clase in scoli si multe altele. Nimic nu se vorbeste despre indexarea sistematica a pensiilor, or, exista lege care stipuleaza asemenea masuri obligatorii, de majorarea lefilor, pentru a se ajunge in doi-trei ani la un salariu mediu pe tara de 500 de euro pe care actualii guvernanti i-au promis in campania electorala.

Cei care au injghebat acest document nici nu-si dau silinta sa se gindeasca la consecinte. Daca se va trece cu sabia lui Ceapaev prin toate componentele de cheltuieli, indeosebi cu cele cu caracter social, desigur, vom obtine o reducere a obligatiunilor guvernantilor fata de cetateni, dar veniturile la buget cu siguranta nu vor creste, deoarece s-ar putea intimpla ca economia nationala sa devina din nou, ca si in anii ”90, una preponderent tenebra. La cresterea agresivitati mediului economic, social, oamenii reactioneaza prin simetrie. Acest fapt s-a adeverit de nenumarate ori in mai multe tari, in toate epocile.

- Eu chiar nu inteleg, de ce toate belele care dau peste tara sint combatute prin sacrificarea sectorului social?

- Exista o axioma, potrivit careia, cheltuielile sociale nu pot fi raportate la sfera de consum. Ele reprezinta o premisa indispensabila a derularii procesului de reproducere largita. Or, daca omul n-are posibilitati, conditii, nu dispune de resurse pentru regenerarea capacitatilor sale de lucru, el nu poate munci, degradeaza in planul exercitarii meseriei sale. Nu putem aprecia cheltuielile in sfera sociala, cum se procedeaza in sistemul monetarist, administrativ de comanda, drept fenomen al consumului direct. Ele reprezinta investitii in puterea de cumparare. Autorii planului anticriza vor sa demoleze acest concept de politici sociale care a fost edificat in tara noastra cu atita greu.

- Unde ajungem, daca se purcede la realizarea acestui „plan de stabilizare si relansare a Guvernului pe anii 2009-2011”?

- Niciun parametru final, exprimat in cifre concrete, nu-si gaseste reflectare in planul anticriza. Se vorbeste de majorarea ponderii industriei in PIB, de crearea locurilor de munca, de cresterea virstei medii de viata a omului. Lucruri generale, din manualele de economie politica. In realitate, avem de a face cu niste banale obiective, care, de fapt, vin sa voaleze adevaratele intentii ale actualei conduceri de-a ruina nivelul de trai al populatiei, precum s-a procedat cu majorarea tarifelor la apa si la transport in capitala. In felul acesta, sute de mii de oamenii vor raminea fara nicio speranta pentru ziua de miine. Chiar stai si te intrebi: oare acesti functionari, care elaboreaza si au de gind sa aplice asemenea planuri antipopulare, antieconomice au parinti, bunei, prieteni, rude? Sint ei cu totii milionari? Astfel, procedeaza doar oamenii stapiniti de anumite apucaturi mercantile, ca businessmanii miopi, sa zicem, care sincer cred ca e posibil sa fii fericit prin nefericirea celor multi. Arunca omul in strada cu gindul ca-si va gasi de lucru in alta parte. Dar din tara unde ai sa pleci? Peste granita? Dar nu vedeti ce se face si in alte state, ca in Rusia, SUA, Europa, unde rata somajului este de aproape 10 procente. Le mai arde lor de noi?

- Unele declaratii ale membrilor Guvernului contin asigurari, precum ca deciziile adoptate de ei sint dictate de preocuparea pentru popor. Ati sesizat si Dvs aceasta grija netarmurita la membrii guvernului Filat?

- Indeobste, cred ca actuala echipa aflata la putere poate fi asemuita cu o brigada de lucratori sezonieri. Astazi, fac ce vor la guvernare, iar miine pleaca si putin le pasa ce ramine in urma lor. Numai cit rau vor pricinui ei tarii prin anularea ordinului de certificare obligatorie a importurilor! Isi argumenteaza aceasta decizie prin preocuparea pentru preturile marfurilor pe care trebuie sa le plateasca populatia tarii. Chipurile, produsele noastre autohtone sint mai scumpe. Dar de ce ele costa mai mult? Deoarece, la sfirsitul anilor ”90, cind la guvernare se aflau multi dintre actualii lideri ai formatiunilor politice, care formeaza alianta pentru integrare europeana, au acceptat sa ni se aplice cele mai mari preturi la resursele energetice de import. Noi, fiind membri ai CSI, plateam mai mult decit tarile baltice, care iesisera din comunitate. Acum avem aproape cele mai mari preturi la produse petroliere, la gaze naturale. La care se mai adauga si dobinzile inalte la credite. Iata de unde se trage costul inalt al productiei noastre. Ministerul economiei, prin decizia de anulare a masurilor de certificare a importurilor, va contribui mult la ruinarea sectorul nostru agrar. Vicepremieru Lazar vorbeste foarte repede ca sa se inteleaga cit mai putin!

Mult se vorbeste si despre debirocratizare, securitatea publica, se abordeaza tema infrastructurii, la moda si de natura sa abureasca mintea omului de rind, dar nici nu se pomeneste de continuarea programului de gazificare, de realizare a strategiei de dezvoltare a retelei de drumuri care deja a fost elaborata, de constructie a drumurilor cu plata, a autobanelor. Despre dezvoltarea pietei de capital, demonopolizarea sistemului investitional, despre prioritatile politicii noastre externe, sa zicem, relatiile cu China, care este liderul mondial al recuperarii economice si de la care avem cel mai mult de invatat in materie de relansare economica, nici un cuvint

- Ce impresie generala va lasa planul anticriza al Guvernului?

- Planul de stabilizare si relansare economica pe anii 2009 - 2011 al Guvernului condus voiniceste de Vlad Filat poate fi conceput ca un document „de serviciu”, foarte crud, imperfect, care nici nu merita multa analiza. Ar trebui elaborat un supliment la programul de activitate al Guvernului. Nu exista in Moldova criza economica, financiara, ci mai ales una politica, de organizare, care a condus brusc la degradarea catastrofala a disciplinei fiscale, bugetare, vamale. Tocmai din aceste cauze nu ajung venituri in buget. Guvernul Filat trebuie sa analizeze zilnic fluxul de venituri in bugetul tarii si sa faca ceva pentru a-l remedia. Eu inteleg ca ei acum sint ocupati de impartirea fotoliilor, cum sa-si impinga „baietii din echipa” in cele mai banoase, caldute functii publice, dar ar trebui sa se mai gindeasca si la solutionarea problemelor tarii. Au vorbit mai bine de jumatate de an de masurile anticriza si acum au venit cu niste foite, precum s-ar prezenta un student lenos la seminar. De aceea, ma simt coplesit de o impresie apasatoare, trista, de un simtamint de ingrijorare pentru tara, pentru popor, fiindca „profesionalismul” demonstrat de autorul acestui plan ne conduce la concluzia ca Moldova intra din nou intr-o perioada de grea cumpana.

A dialogat: Vlad LOGHIN