GRAV: Biserica Ortodoxă din Moldova a fost ATACATĂ septembrie 10 2011 - 15:11 (Centrul MDN)

Acum o săptămînă, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a trimis un nene german pe nume Heiner Bielefeldt să vadă cît de ”intolerant” este poporul nostru, în special Biserica Ortodoxă, față de alte ”culte”. Acest individ are funcția de raportor special pentru libertatea religiei și credinței (asemenea ”împuterniciților pe problemele religiei” din fosta URSS) și colindă țara noastră din 1 septembrie. Pe 8 septembrie a ținut o conferință de presă în care a prezentat ”concluziile preliminare” ale ”investigației” sale ”imparțiale”.

• Majoritatea problemelor își au originea în tendințele autoritare pe care le are în cadrul societății Biserica Ortodoxă dominantă. Vreau să precizez, nu vorbesc de tendințele autoritare ale Bisericii, ci din cadrul Bisericii.

• Constituția RM prevede clar libertatea credinței și faptul că RM este un stat secular. Cu toate acestea, în Legea Cultelor există o referință despre ”importanţa deosebită şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa, istoria şi cultura poporului Republicii Moldova”. Desigur, este un fapt istoric că Biserica Ortodoxă a jucat un rol important. De ce acest însă acest lucru trebuie menționat într-o lege [Legea Cultelor, art. 15, alin. 5) ? Avînd o asemenea referință într-un text juridic poate duce la înțelegerea sau confuzia că aceasta ar implica un tratament privilegiat față de Biserica Ortodoxă, în special față de Biserica Ortodoxă din Moldova. Sînt exemple clare care arată că așa și se întîmplă:

• În instituțiile militare sînt prezente capele ortodoxe, și nu ale altor confesiuni. Biserica Ortodoxă are o puternică influență în sistemul școlar. De asemenea, vedem un tratament privilegiat atunci cînd este vorba de retrocedarea proprietății confiscate de puterea sovietică. Aș putea să vă dau mai multe exemple. Mai mult decît atît, am dat de oameni care spun că Biserica Ortodoxă reprezintă coloana vertebrală a identității naționale.

• Trebuie să fie înțeles foarte clar: evocarea unei religii ca fundament al identității naționale  poate avea efecte negative asupra dreptului la libertate religioasă a minorităților, mai ales în ceea ce privește non-discriminarea; și acest lucru (efectele negative) se întîmplă.

• De asemenea am experimentat realitatea mișcărilor politice care pretind să vorbească în numele Bisericii Ortodoxe și pretind la monopolul religiei ortodoxe, al tradițiilor ortodoxe în acest stat, cu un limbaj foarte agresiv la adresa minorităților (evrei, musulmani, diferite denominațiuni protestante ca penticostalii, baptiștii ș.a.). Personal nu cred, fără să știu exact, că aceste voci radicale reprezintă Biserica Ortodoxă în întregime. Dar ce pare a fi o problemă este că vocile mai moderate care există în cadrul Bisericii Ortodoxe nu se exprimă clar în public împotriva acestei deturnări a tradiției ortodoxe pentru scopuri de extremism politic.

• Am auzit și despre incidente practice: acțiuni de intimidare, manifestări de nerespect, în special în zona rurală, dar și în capitală.

• În general, comunitățile religioase minoritare nu au în această țară probleme în ce privește întîlnirile lor în case de rugăciune. Dar atunci cînd fac manifestări publice și pretind la spațiul public care trebuie să fie spațiul tuturor, pot întîmpina probleme. Am auzit povestiri precum că atunci cînd minoritățile protestante făceau demersuri pentru a desfășura procesiuni publice în zonele rurale, autoritățile locale înainte să răspundă se consultau cu preotul ortodox al locului, care nu trebuie să aibă un cuvînt de spus în asemenea probleme.

• Nu foarte frecvent, dar se întîmplă ca minoritățile religioase cum ar fi baptiști sau penticostali întîmpină probleme chiar în desfășurarea unei înmormîntări. Deci dacă ei vor să-și îngroape morții în cimitirul aflat în proprietatea autorităților locale, se poate întîmpla ca unii oameni să spună ”nu, nu puteți face asta, este un cimitir ortodox!”. Și imaginați-vă ce înseamnă asta pentru oamenii care și-au pierdut un membru al familiei, dacă chiar nu poți avea o înmormîntare, în condiții de respect. Este destul de oribil.

• Toți ați auzit despre incidentul cu hanukia, care în decembrie 2009 a fost înlăturată din spațiul public deschis pentru oricine. Nu a fost doar înlăturată, dar și deteriorată. Și aceasta s-a făcut de o gloată condusă de un preot ortodox. Ce am auzit este că nici o condamnare, nici un fel de scuze publice față de comunitatea evreiască nu au existat din partea Bisericii Ortodoxe, ceea ce eu calific ca fiind foarte straniu. Ceea ce este pozitiv este că politicienii și mass-media au condamnat clar acest act. Așa că societatea ca întreg pare să fie mai tolerantă și descătușată (open-minded) decît cei care pretind să reprezinte tradiția majoritară din acest stat.

• În final, [...] avem multe motive să fim optimişti. Am văzut multe semnale pozitive de angajament din partea Guvernului şi societăţii civile şi sper că intercomunicarea religioasă se va dezvolta în continuare, astfel încît tendinţele autoritare nu ale BO, dar din interiorul BO să fie depăşite. 
• Guvernul ar trebui să preia conducerea în această privinţă, încercînd să ajute, să deschidă societatea, să o facă mai implicată în sensul aprecierii diversităţii existente şi în devenire, prin utilizarea posibilităţilor oferite de sistemul educaţional, încurajînd comunicarea interreligioasă şi prin aprobarea unei legi antidiscriminare. Guvernul şi societatea ar trebui să se opună acţiunilor de agresiune ce ţintesc minorităţile.

 

• Este important ca statul să-şi onoreze obligaţiile privind respectarea drepturilor omului care sînt prevăzute în Constituţie. Nu vorbesc doar de normele internaţionale, ci şi de cele naţionale: egalitatea în faţa legii, nondiscriminarea bazată pe criteriul religios. Din această cauză, statul nu ar trebui să se identifice cu o singură religie, ci trebuie să fie un spaţiu deschis pentru pluralism, pentru a se manifesta în public. Aici apare contradicţia între lege şi constituţie, care spune că statul este laic şi această referință în lege [Legea Cultelor – n.n.]; atunci putem să mai dezbatem dacă nu este prea simplist. Dar aceste prevederi legale creează neînţelegeri. Pentru mine, soluţia ideală ar fi, ceea ce corespunde cu normele legale, ștergerea aceastei prevederi [fraza din Legea Cultelor despre rolul Bisericii Ortodoxe - n.n.], ceea ce nu va afecta faptul că credinţa ortodoxă are un rol important în această ţară.

• Aceasta este o întrebare bună şi îmi dă posibilitatea să zic că există pluralism în cadrul Bisericii Ortodoxe. MB a devenit un caz cunoscut la CEDO. Pe scurt vorbind, cu 10 ani în urmă au reuşit prin intermediul CEDO recunoaşterea statutului lor ca o comunitate religioasă. Însă, în ceea ce ţine de retrocedarea proprietăţii confiscate anterior, pare să existe un tratament privilegiat al MM. Deci, la acest aspect de retrocedare a proprietăţii pot exista cazuri de discriminare. Dar totuşi ei pot juca un rol public, ceea ce este mai dificil pentru comunităţile moderne.

• În discuţiile pe care le-am avut în cercuri mai restrînse sau mai largi de persoane am văzut nişte cazuri de frică iraţională faţă de islam. De parcă toţi musulmanii sînt orientaţi să pornească un război sfînt împotriva ortodocşilor. Însă, într-adevăr avem cazuri de intoleranţă în masă, inclusiv persecuţii ale ortodocşilor în ţările musulmane. Dar nu putem ţine aici minorităţile ca ostatici, într-un mod simbolic, pentru atrocităţile ce se întîmplă în Pakistan, în Arabia Saudită, în Iran şi nu e modul cel mai potrivit de a proceda aşa. Oamenii care locuiesc aici paşnic trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi. De aceea şi salut, fără a şti bine detaliile, înregistrarea comunităţii islamice. Cei care se opun acesteia, poate pe de o parte sînt conduşi de isterie, de parcă toţi musulmanii ar fi Osama bin Laden - un stereotip, pe de altă parte nu vor să se deschidă în faţa altor comunităţi, cum ar fi cea musulmană, ca un exemplu predominant. În mod evident aceasta este în contradicţie cu drepturile omului, după cum este prevăzut în actele internaţionale şi constituţie.

• Am spus că aceasta ar fi soluţia ideală. Îmi dau bine seama că ţinînd cont de împrejurările din această ţară nu va simplu pentru politicieni să facă o asemenea propunere. Dar mă simt liber să afirm că aceasta ar fi o soluţie clară, dar ceea ce este important în orice caz, este o clarificare pozitivă ca egalitatea în faţa legii, nondiscriminarea pe criteriul de religie să prevaleze. Deci, pentru lege şi politicieni aceasta ar trebui să fie referinţa de bază.

 

 

Revenire la început...

Discutarea articolului Răvaşe:12