|
|
|
|
|
 |
 |
 |
 |
 |
||||||||||
|
 |
|
||||||||||||
  
            |
|
După o iarnă grea şi geroasă, ne aşteaptă o primăvară fără ploi. Chiar dacă zăpadă a fost multă, experţii susţin că nivelul apei în sol este scăzut, fapt ce prezintă un risc pentru culturile multianuale.
CE SE ÎNTÎMPLĂ PESTE PRUT: Sute de fântâni din judeţul Botoşani au rămas fără apă din cauza secetei. Cele mai grave probleme sunt în comuna Lunca, unde peste 50% dintre puţuri au secat. Potrivit primarului localităţii, Marcel Marcu, mai mult de jumătate dintre gospodăriile comunei au nevoie de o sursă alternativă de apă. Şi culturile sunt compromise din cauza secetei prelungite de anul trecut. Cele care au avut cel mai mult de suferit din cauza cantităţilor minime de apă din sol sunt culturile de rapiţă, distruse în proporţie de 60% şi cele de grâu. * * *
Ogoare crăpate, fântâni secate şi multă îngrijorare pe chipurile agricultorilor, asta se vede acum în mai toată Moldova. Vinovată este seceta instalată încă din august şi care a permis cu greu arăturile şi semănăturile de toamnă, dar şi dezvoltarea culturilor de grâu şi rapiţă înfiinţate cu mari eforturi. Şi totuşi, mai rău decât lipsa apei din sol ar fi un ger care ar distruge tot ce a răsărit până acum, spun agronomii. La Botoşani, pământul crapă De departe, cele mai mari probleme sunt în judeţul Botoşani, unde ultima ploaie a căzut în august. În toamnă s-a putut cu greu ara, iar culturile înfiinţate sunt aproape distruse. Oficialii susţin că 60 la sută din cultura de rapiţă a fost compromisă de secetă, iar unii fermierii se plâng chiar că au pierdut aproape tot. „Din evaluările noastre, rapiţa este compromisă în proporţie de 60 la sută, iar momentan facem evaluări la grâu. Este o perioadă foarte grea şi fiindcă nu plouă, dar şi pentru că avem variaţii mari de temperatură. În 24 de ore, termometrul trece de la 12 grade la minus 4-5 grade Celsius”, ne-a declarat Cristian Delibaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură. Unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din judeţ, Ionel Nechifor, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine MOLDOOVIS, a declarat că rapiţa este compromisă integral. „Per total, culturile de toamnă sunt compromise în proporţie de 80 la sută, iar rapiţa - 100 la sută. La grâu mai avem speranţe că îşi va reveni. Este o secetă excesivă, din august şi până acum, adică timp de şapte luni, nu a plouat deloc. Eu aşa ceva nu am întâlnit, de când mă ştiu. Nu am întrebat părinţii, dar cred că nici ei nu au întâlnit o toamnă şi o iarnă fără precipitaţii. Sperăm ca la culturile de primăvară să avem un nivel bun de umiditate în sol pentru a putea face însămânţările”, a precizat dl Nechifor, adăugând că lipsa ploilor a dus şi la creşterea costurilor cu înfiinţarea culturilor. Terenul este foarte uscat, se ară greu şi se consumă multă motorină. Agronomii au făcut o analiză a stării de vegetaţie din luna decembrie a anului trecut, iar rezultatele arată că deficitul de apă din sol depăşeşte 100 de litri pe metru pătrat. Gerul, mai rău decât seceta Probleme sunt şi la Neamţ, însă, potrivit specialiştilor, principalul pericol ar fi gerul. Cel mai mult se tem de o răcire bruscă a temperaturilor, după aceste zile anormal de calde. „Plantele semănate în toamnă ar putea fi afectate. Problema este că rezerva de apă din sol este scăzută. Lipsa zăpezii reprezintă un potenţial pericol dacă vine frigul, pentru că se poate produce fenomenul de descălţarea culturilor - terenul se contractă, iar plantele nu mai sunt în contact intim cu solul. Însă, principala problemă acum este că nu avem suficientă umiditate în stratul arabil”, ne-a explicat dl Liviu Bumbu, secretar de stat în MADR. De aceeaşi părere sunt şi oficialii vasluieni. Chiar dacă este secetă, căldura din această perioadă nu afectează în nici un fel culturile. Ar fi dezastru dacă ar veni un val de frig, care să prindă grâul şi rapiţa, atât cât au răsărit, fără un strat protector de zăpadă. „Suntem la mâna lui Dumnezeu. După cum ştiţi, din cauza secetei excesive nu s-au putut efectua toate lucrările în toamnă. Rapiţa a fost compromisă în proporţie de 90 la sută. Grâul nu a răsărit tot, iar pe unele zone este uniform. Ceva ploi ar fi mană cerească şi ne rugăm să nu vină vreun ger fiindcă plantele care nu sunt dezvoltate bine nu vor rezista. Eu am discutat cu fermierii şi majoritatea mi-au spus că de mai bine de 30 de ani nu s-au mai confruntat cu astfel de schimbări de temperatură şi cu o secetă atât de prelungită”, ne-a am aflat şi de la şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Vaslui, Mihai Ardeleanu. Dezastru pe ogoare! Fermierii din Bucovina se uită cu jale la câmpurile uscate. Oamenii sunt de părere că anul acesta va creşte preţul pâinii deoarece culturile de grâu au fost deja afectate de lipsa apei. „Seceta a făcut prăpăd pe câmp. Unde am semănat grâu nu va ieşi nimic, dar nimic. Îmi vine să plâng pe ogor”, ne-a spus fermierul sucevean Mircea Lupu. Tot el a explicat că majoritatea culturilor de toamnă au fost afectate de secetă: „Nu cred că va ieşi rapiţa, care are nevoie de multă apă. Câmpul este uscat pur şi simplu”. El a atras atenţia că mulţi agricultori nu au reuşit să-şi are terenurile din cauza secetei: „Pământul trebuia pregătit pentru culturile de primăvară. Nu s-a putut interveni tot din cauza secetei. Sunt sute de terenuri nearate în judeţ”. La Iaşi, prelungirea secetei i-a determinat şi pe fermierii din Iaşi să afirme că mare parte dintre culturile de toamnă sunt calamitate şi că pământul nu poate fi decât întors cu plugul. Este cazul rapiţei, care a avut cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de precipitaţii. „Peste 25% din suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost întoarsă, dar este afectat şi restul, deşi numai în primăvară vom şti cât de gravă este situaţia”, ne-a precizat Magneriu Jalbă, director executiv adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Iaşi. În cazul grâului, lucrurile par să arate ceva mai bine, dar nici în acest caz nu vom mai putea vorbi anul viitor despre recolte record. „Categoric nu se va ridica producţia de anul viitor la nivelul celui din 2012. Totul depinde de cantitatea de precipitaţii din această iarnă. Dacă nu va ploua sau nu va ninge, va fi un dezastru”, spune directorul adjunct al DA Iaşi. Potrivit previziunilor meteorologice, ploi şi ceva ninsoare se anunţă de vineri, însă minunea nu va ţine prea mult. Săptămâna viitoare va fi din nou cald. Maura Anghel, cu sprijinul corespondenţilor ASIS * Sute de fântâni din judeţul Botoşani au rămas fără apă, iar cele mai grave probleme sunt în comuna Lunca, unde peste jumătate dintre puţuri au secat. Potrivit primarului Marcel Marcu, mai mult de jumătate dintre gospodăriile comunei au nevoie de o sursă alternativă de apă. Şi fântânile din comuna George Enescu au secat. * „De pe 12 august 2011, cantitatea de precipitaţii a fost de 50-60 de litri/mp, faţă de media de 167 l/mp. 2012 nu este un an cu auspicii bune, dar sperăm ca Dumnezeu să aibă grijă şi de agricultori şi să avem precipitaţii” - Ghiţă Burlui, şeful Direcţiei Agricole Bacău (articol scris pe 5 ianuarie 2012) În anul 2010, considerat unul mediu din punct de vedere al recoltei, producţia agricolă a contribuit cu aproape 6% la Produsul Intern Brut. Sectorul vegetal a reprezentat două treimi din producţia agricolă, respectiv 4% din PIB. Anul 2011 este unul de excepţie în agricultură, în primul rând datorită creşterii cu peste 20% a producţiei vegetale. Proiectul de buget pe 2012 se bazează pe o creştere economică de circa 2%, iar o scădere severă a producţiei vegetale va afecta această creştere. Tărâţă spune că producţia agricolă slabă de anul viitor ar putea afecta chiar şi siguranţa alimentară a României. “Anul viitor ne paşte o criză alimentară ca în anii 1946-1947″, a adăugat omul de afaceri. Tărâţă îl contrazice pe ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, care a declarat recent că România are rezerve de grâu pentru următorii trei ani. “Domnul Tabără se îmbată cu apă chioară şi vorbeşte prostii. E filosof. Ce fermier îşi permite să ţină grâul în hambar când are rate la bănci şi alte cheltuieli?”, a spus el. O viziune pesimistă asupra a ceea ce se va întâmpla anul viitor o au şi reprezentanţii grupului InterAgro, care lucrează peste 50.000 de hectare. Sorin Dogaru, directorul Departamentului de Agricultură al InterAgro, crede că sunt posibile trei scenarii, în condiţiile în care, pentru a nu fi compromisă total, producţia vegetală cultivată în acest an are nevoie de o cantitate de apă de peste 2.000 de metri cubi pe hectar. “Asta ar însemna o pânză de apă de 20 de centimetri pe întreaga suprafaţă agricolă a României, în urma mai multor ploi, nu a uneia singure”, a spus Dogaru. Cel mai optimist scenariu este în cazul în care va ploua de acum încolo, iar deficitul de apă va fi acoperit. În acest caz, producţia vegetală va fi mai redusă cu circa 10-15%. “Cultura de rapiţă este deja compromisă, şi vorbim de 800.000 de tone de rapiţă, în valoare de circa 500 de milioane de euro. Starea de vegetaţie a celorlalte culturi (grâu, orz, secară şi orzoiacă) nu este tocmai bună, şi vor fi scăderi şi pentru acestea”, a adăugat Dogaru. El crede că dacă seceta va continua până în luna martie, producţia vegetală va scădea cu peste 30%. “În acest caz se va pune deja în pericol creşterea economică estimată pentru anul viitor. Vor fi şi scăderi colaterale, cum ar fi o lipsă de furaje în zootehnie, vor creşte preţurile la alimente şi ne vom confrunta astfel cu inflaţie şi vor fi scăderi chiar şi în domeniul transportatorilor, pe fondul diminuării producţiei agricole”, a afirmat oficialul InterAgro. Acesta apreciază că dacă seceta va continua şi după luna martie vor fi afectate şi culturile de primăvară şi se va putea vorbi de o “catastrofă naţională”, cu scăderi de peste 50% ale producţiei vegetale. Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), spune că din 1968, de când lucrează în agricultură, nu a mai întâlnit un an aşa de slab cum se prefigurează a fi 2012. “Din cauza secetei, rapiţa este compromisă în proporţie de 80%, iar culturile de grâu, care trebuia să răsară în totalitate, sunt răsărite doar în proporţie de 30-60%, în funcţie de zonă. Chiar dacă va ploua de acum încolo, producţia vegetală va înregistra scăderi de cel puţin 30-35%. Nici nu vreau să mă gândesc la ce se va întâmpla dacă nu va ploua până în luna martie”, a mai spus Matei. Şi Valentin Zaharia, care cultiva aproximativ 1.000 de hectare de teren agricol în Ialomiţa, spune că seceta din acest an a creat deja premisele unei scăderi cu 20-30% a recoltei de grâu pentru anul viitor. “Dacă va ploua până în primăvară, culturile vor fi salvate, însă dacă seceta va continua, recolta va fi compromisă. Dacă nu va ploua până în martie nu are rost să mai semănăm culturile de primăvară, pentru că vor fi compromise”, a adăugat el. Robert Arsene, directorul general al grupului Agricover, afirmă că seceta de toamnă va duce la o reducere a recoltei de grâu şi orz de 15-20%, ca rezultat al neînfiinţării în timp util a culturilor. “Per ansamblu ne aşteptăm ca anul 2012, din punct de vedere al producţiei agricole, să fie mai degrabă către nivelul anului 2008, dar în condiţiile unui PIB stagnant (dat de celelalte industrii) şi un preţ mai mare al cerealelor. E posibil să vedem o contribuţie a agriculturii la PIB de circa 4%. Un element critic pentru fermieri în primăvara 2012, care va influenţa atât suprafaţa cultivată, cât şi calitatea tehnologiilor folosite, va fi recuperarea TVA de la stat pentru input-urile folosite în 2011, an în care au vândut cereale fără TVA şi au cumpărat input-uri cu TVA. Un dezechilibru de 24% în cash-ul unui fermier va avea un impact semnificative”, a mai spus Arsene. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, agricultura a avut o pondere în PIB de 5,7% în 2010, de 6,1% în 2009, 6,3% în 2008 şi 5,4% în 2007. (articol scris în decembrie 2011)
|
|
Răvaşe recente
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
 |
 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
Moldova Noastră | Oficială | Politică | În lume | Economică | Socială | Culturală | Istorică | Ortodoxă | Urbană | Rurală | Subterană Preluarea totală sau parţială a informaţiei publicate pe site se face numai cu indicarea sursei. 
|
 |
