|
|
|
|
|
 |
 |
 |
 |
 |
||||||||||
|
 |
|
||||||||||||
  
            |
|
I. Premise false în necesitatea adoptării Legii privind prevenirea şi combaterea discriminării
Proiectul Legii privind prevenirea şi combaterea discriminării („proiectul Legii”) prevede că „Scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării precum şi asigurarea egalităţii de şanse sau tratament a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova…”. Concomitent, proiectul Legii stabileşte că „creează cadrul necesar aplicării Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică şi Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă”. În susţinerea scopului urmărit de proiectul Legii, Nota informativă asupra proiectului Legii („Nota informativă”) stabileşte următoarele: a) Existenţa normelor care impun garanţii eficiente împotriva discriminării şi practicilor discriminatorii sunt absolut necesare într-o societate democratică; b) Aderînd la anumite instrumente internaţionale (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, etc.) Republica Moldova şi-a asumat obligaţii primordiale de a respecta demnitatea şi drepturile omului pentru fiecare persoană ce se află sub jurisdicţia sa. Constatăm, că proiectul Legii urmăreşte 2 obiective complementare şi interdependente: a) garantarea principiului egalităţii tuturor persoanele în faţa legii şi neadmiterii discriminării pe diferite criterii; b) transpunerea în legislaţia Republicii Moldova a reglementărilor internaţionale şi ale UE în materie de egalitate a drepturilor omului, în special Directiva 2000/43/CE, Directiva 2000/78/CE, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Analiza Legii şi a actelor legislative în vigoare ne permite lesne să constatăm că atît obiectul de reglementare, cît şi conţinutul proiectului Legii nu este nou pentru legislaţia Republicii Moldova şi nu aduce noi reglementări în domeniul asigurării egalităţii drepturilor omului şi neadmiterii discriminării. Mai mult ca atît, legislaţia în vigoare a Republicii Moldova este mai extinsă şi mai detaliată în privinţa reglementărilor ce ţin de egalitatea drepturilor, decît reglementările propuse de proiectul Legii. Or, în prezent există peste 70 de acte legislative care asigură egalitatea drepturilor şi neadmiterea discriminării (a se vedea Anexa la prezenta Notă). De remarcat că alături de aceste acte legislative, există un număr impunător de acte subordonate legii (în special Hotărîri ale Curţii Constituţionale, Parlamentului şi Guvernului), care se referă în mod direct la problematica egalităţii şi discriminării. Proiectul Legii porneşte de la constatarea falsă că acesta „creează cadrul necesar aplicării” Directivelor menţionate mai sus. În Republica Moldova cadrul normativ în cauză este creat şi supus unei constante perfecţionări – fapt dovedit de adoptarea pînă în prezent a numeroase acte legislative şi acte subordonate care garantează principiul egalităţii drepturilor omului şi neadmiterii discriminării. De facto, prevederile proiectului de Lege constituie o reproducere (repetare) a normelor din actele legislative în vigoare ale Republicii Moldova. Drept dovadă aducem următoarele:
* Art.1,2,3,4,5,18 şi 24 au un caracter general, lipsit de substanţă cu caracter de reglementare, care nu implică şi nu necesită reflecţie în alte acte legislative ** Art.10-17 conţine prevederi referitoare la crearea unui organ public specializat (a se vedea capitolul II din prezenta Notă) Reproducerea (repetarea) normelor din actele legislative în vigoare ale Republicii Moldova în cadrul proiectului Legii este greşită şi vicioasă din următoarele considerente: a) se încalcă normele tehnicii legislative, şi anume art.18 (3) din Legea nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, care prevede că „în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele”; b) existenţa unor norme similare în acte diferite, şi în egală măsură, expunerea (formularea) unor reglementări în mod diferit, duce inevitabil la conflicte de reglementare, probleme în interpretare şi deficienţe în aplicarea acestora; c) se instituie noi mecanisme de constrîngere şi represiune împotriva persoanelor fizice şi juridice (a se vedea capitolul III din prezenta Nota). II. Rolul şi funcţiile organului public specializat Proiectul Legii prevede instituirea unui organ public specializat, care va fi responsabilă de supraveghere respectării legislaţiei în domeniul egalităţii drepturilor şi neadmiterii discriminării – Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării („Consiliu”), format din 5 membri şi asistat de una aparat administrativ. Fără a diminua importanţa legislaţiei în domeniul discriminării, sunt de neînţeleas măsurile exclusive pe care le propune proiectul Legii în privinţa Consiliului. În mod vădit, proiectul legii într-un mod exagerat favorizează condiţiile de instituire şi activitatea a acestui organ. În această privinţă trebuie remarcate următoarele: a) Este neclară motivaţia instituirii unui organ public, care, din toate drepturile şi libertăţile stabilite de Constituţie (accesul la justiţie, dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică, siguranţa persoanei, dreptul la trai decent, dreptul la apărare, dreptul la libera circulaţie, dreptul la inviolabilitatea domiciliului, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la protecţia familiei etc.), în mod separat se va ocupa doar de supravegherea respectării legislaţiei în domeniul discriminării. Acest fapt ar presupune că trebuie instituite autorităţi publice separate pentru fiecare drept, libertate şi îndatorire stabilite de Constituţie. b) Candidaţii pentru funcţia de membru al Consiliului ar urma să fie propuşi nu de deputaţi, preşedintele parlamentului, comisii parlamentare etc., cum este cazul unor alte autorităţi publice, ci de o comisie specială, instituită de Parlament doar în acest scop. Este unicul caz în care se propun astfel de măsuri exclusive, în care nici chiar deputaţii nu sunt în drept să înainteze candidaţi. d) Pe lîngă funcţiile indicate în lit.c), se propune ca Consiliul să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni. Mai mult ca atît, proiectul Legii prevede că Consiliul va fi în drept să solicite informaţii de la persoanele care se presupune că au comis acţiuni de discriminare. Cu alte cuvinte, Consiliul ar urma să efectueze investigaţii şi controale. Observăm, că pe de o parte, Consiliul are funcţii formale (indicate în lit.c)), iar pe de altă parte, una funcţie tangibilă este cea de efectuare a investigaţiilor şi aplicare a sancţiunilor. Ca esenţă, Consiliul va deveni încă un organ de control şi sancţionare. e) Proiectul Legii prevede, că Consiliul va prezenta anual Parlamentului un raport privind situaţia în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării. Este inexplicabil, că un atare raport nu se prezintă în privinţa altor aspecte ce ţin de drepturile omului (accesul la justiţie, dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică, siguranţa persoanei, dreptul la trai decent, dreptul la apărare, dreptul la libera circulaţie, dreptul la inviolabilitatea domiciliului, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la protecţia familiei etc.), dar anume în privinţa legislaţiei din domeniul discriminării. De facto, prin activitatea sa, Consiliul în mod evident dublează activitatea diferitor autorităţi existente. Autorităţile actuale acoperă integral funcţiile de supraveghere a legislaţiei de asigurare a egalităţii drepturilor şi neadmiterii discriminării, şi anume: · în domeniul muncii – Inspecţia muncii şi Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei; · în domeniul învăţămîntului – Ministerul Educaţiei şi organismele de acreditare a instituţiilor de învăţămînt; · în domeniul tineretului – Ministerul tineretului şi sportului; · în domeniul drepturilor omului – avocaţii parlamentari, Centrul pentru Drepturile Omului, Ministerul Justiţiei; · în domeniul sănătăţii şi activităţii instituţiilor medicale – Ministerul Sănătăţii etc. Realmente, funcţiile care urmează să le desfăşoare Consiliul coincid (cu mici şi neînsemnate excepţii) cu activităţile desfăşurate în prezent de avocaţii parlamentari şi Centrul pentru Drepturile Omului. Drept dovadă pot fi aduse rapoartele de activitate ale Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova[1], care descriu pe larg activităţile Centrului în domeniul egalităţii drepturilor şi non-discriminării. Din nou, este de neînţeles motivul din care din toate activităţile ce ţin de protecţia drepturilor omului, realizate de Centrul pentru Drepturile Omului, doar pentru domeniul discriminării sunt propuse condiţii condiţiile favorizate (lege specială, organe public specializat, măsuri exclusiv, sancţiuni cu grad înalt de ). De remarcat, că conform proiectului, ca organ public, Consiliul trebuie să fie finanţat din contul bugetului de stat. Deşi proiectul legii îşi propune valori şi idealuri în spiritul democraţiei (egalitate, nediscriminare, toleranţă etc.), prin prevederile sale, proiectul Legii stabileşte un cadru de reglementare agresiv şi represiv. Astfel, supravegherea şi controlul respectării legislaţiei în domeniul discriminării, şi respectiv, aplicarea sancţiunilor în cauză urmează a fi efectuată atît de un organ specializat (Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării), ci şi de toate autorităţile publice din Republica Moldova (a se vedea art.10 lit.b) şi art.16 din proiectul Legii). Suplimentar, pe lîngă răspunderea disciplinară şi civilă, proiectul Legii prevede, că faptele de discriminare sunt supuse răspunderii contravenţionale şi penale. Fără îndoială, pe larg discriminarea constituie o încălcare a legislaţiei, dar nu orice încălcare a legislaţiei trebuie să fie supusă unor forme rigide de sancţionare, aşa cum este răspunderea penală. În opina noastră, faptele de discriminare nu presupune un nivel de gravitate atît de înalt, încît o persoană care le comite să fie supusă răspunderii penale, eventual să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoarea. Este evident că faptele de discriminare afectează persoana supusă discriminării. Respectiv, cea mai echitabilă formă a răspunderii pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul discriminării este răspunderea civilă, în care persoana vinovată va trebui să compenseze prejudiciul material şi moral cauza persoanei supuse discriminării. De remarcat că în Republica Moldova, sancţiunile contravenţionale şi alte forme de penalizare aplicate de autorităţile publice au un caracter individual – ele se aplică persoanelor care încalcă legislaţia într-un regim privat, fără a fi comunicate publicului. Şi în această privinţă, proiectul Legii stabileşte condiţii speciale de represiune asupra persoanei care comite fapte de discriminare, prin faptul că obligă Consiliul să publice deciziile sale. Astfel, pe lîngă faptul că Consiliul va aplica sancţiuni contravenţionale şi/sau alte măsuri represive, deciziile de sancţionare vor fi publicate, iar în acest mod, persoana sancţionată va fi supusă oprobriului public. În esenţă, persoana care comite fapte discriminatorii ar urma să fie sancţionată de două ori pentru aceeaşi faptă.
Proiectul Legii nu este însoţit de analiza impactului de reglementare. Este de presupus, că autorii proiectului Legii au considerat, că reglementările în cauză nu se referă la activitatea de întreprinzător, şi respectiv, evaluarea impactului de reglementare nu este necesară. În acelaşi timp, putem observa, că numeroase prevederi ale Legii afectează în mod direct activitatea de întreprinzător şi instituie cerinţe suplimentarea pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, nerespectarea cărora va duce la aplicarea sancţiunilor. În această privinţă, art.7 (4) al proiectul Legii prevede că angajatorul este obligat să amplaseze în locurile accesibile pentru toţi salariaţii, prevederile legale care garantează respectarea egalităţii de şanse şi de tratament la locul de muncă. Această normă este abuzivă din următoarele motive: a) În primul rînd, nu este clar de ce anume normele referitoare la neadmiterea discriminării constituie o prioritate în comparaţie cu oricare alte norme ce ţin de drepturile omului. Dacă e să fie aplicată o abordare echitabilă şi justă, atunci toate normele ce ţin de drepturile omului, dar şi oricare alte norme care vizează salariaţii (codul muncii, normele referitoare la protecţia muncii, etc.), ar urma să fie amplasate în locuri accesibile salariaţilor. b) În al doilea rînd, nu este clar ce ar însemna „prevederile legale care garantează respectarea egalităţii de şanse şi de tratament la locul de muncă”?! Înseamnă oare că întreprinzătorul trebuie să plaseze doar normele din Constituţie privind egalitatea drepturilor şi neadmiterea discriminării, sau trebuie plasată parţial sau integral textul proiectului Legii, sau alături de textul proiectului Legii trebuie plasate normele din Codul muncii referitoare la neadmiterea discriminării, sau textul integral al Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, sau trebuie publicate extrasele din toate cele peste 70 de acte legislative?! Oricare nu ar fi intenţia autorilor Legii, aceste prevederi admit orice interpretări, lăsate la discreţia Consiliului şi altor autorităţi. Respectiv, Consiliul şi autorităţile de supraveghere vor avea un temei în plus pentru a considera că întreprinzătorul a antreprenorul a încălcat aceste norme şi urmează să fie sancţionat. c) Practica arată, că astfel de cerinţe, ca regulă, nu sunt respectate de către întreprinzător, datorită caracterului formal al acestora. Respectiv, proiectul Legii în mod conştient instituie o normă care se ştie că nu va fi respectată, dar va servi ca temei pentru a sancţiona întreprinzătorii. Proiectul Legii instituie un model de supraveghere, care presupune, că aceleaşi aspecte ale activităţii întreprinzătorului (respectarea legislaţia discriminării) sunt supuse controlului de mai multe organe publice. Respectiv, relaţiile de muncă care legislaţia în domeniul discriminării, vor fi supuse controlului şi sancţionării din partea Inspecţiei muncii şi a Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării, fapt ce va implica cheltuieli suplimentare din partea întreprinzătorilor. Suprapunerea funcţiilor între diverse autorităţi existente şi Consiliul va duce la situaţia în care aceleaşi măsuri şi activităţi ale persoanelor juridice vor fi supuse deopotrivă controlului şi sancţionării din partea diferitor autorităţi publice. Acest fapt contravine politicilor promovate de stat în domeniul reglementării controalelor de către autorităţile publice. În acest sens, funcţia de control pusă pe seama Consiliului contravine art.4 (4) din proiectul Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, examinat în prezent de Parlament, care interzice suprapunerea domeniilor de control între organele de control. De remarcat, că în conformitate cu art.12 (1) e) şi 15 (1) şi (2) din proiectul Legii, întreprinzătorii urmează să prezinte Consiliului diverse informaţii şi diverse date (explicaţii scrise şi verbale). Astfel, întreprinzătorii obţin un nou organ public faţă de care au obligaţi de a raporta, cu toate consecinţele de rigoare (cheltuieli pentru pregătirea acestor informaţii, prezentarea informaţiilor în termen prescris, sancţiuni pentru neprezentarea informaţiei etc.). << DESCARCA NOTA >> Anexă la Nota de evaluare a unor aspecte ale proiectului legii privind prevenirea şi combaterea discriminării << DESCARCA ANEXA (LISTA a 75 de REFERINȚE din LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ care prevăd NON-DISCRIMINAREA) >>
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.94
Articolul 16 Egalitatea (1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
2. Legea 416/18.12.90 cu privire la poliţie
Articolul 4. Activitatea poliţiei şi drepturile cetăţenilor Poliţia îi apără pe cetăţeni indiferent de situaţia lor socială, patrimonială, de apartenenţa naţională, de rasă, de sex şi vîrstă, de studii şi limbă, de atitudinea faţă de religie, de convingerile politice şi de altă natură.
3. Legea 821/24.12.91 privind protecţia socială a invalizilor
Articolul 1. Bazele situaţiei juridice a invalizilor Invalizii în Republica Moldova se bucură de toate drepturile sociale economice şi personale şi de libertăţile consfinţite în Declaraţia drepturilor invalizilor, adoptată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Constituţia Republicii Moldova, în prezenta Lege şi în alte acte legislative. Discriminarea invalizilor este interzisă şi se pedepseşte conform legii.
4. Legea 275/10.11.94 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova
Art.5. (3) Cetăţenii străini şi apatrizii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosibire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
5. Legea 338/15.12.94 privind drepturile copilului
Articolul 3. Egalitatea în drepturi a copiilor Toţi copiii sînt egali în drepturi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, sex, limbă, religie, convingeri, avere sau origine socială.
6. Legea 411/28.03.95 ocrotirii sănătăţii
Articolul 17. Dreptul la asigurarea sănătăţii (1) Locuitorii republicii au dreptul la asigurarea sănătăţii, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, apartenenţă socială şi religie.
7. Legea 514/06.07.95 privind organizarea judecătorească
Articolul 8. Egalitatea în faţa legii Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.
8. Legea 547/21.07.95 învăţămîntului
Articolul 4. Principiile învăţămîntului (3) Învăţămîntul de stat este refractar la discriminare ideologico-partinică, politică, rasială, naţională.
9. Legea 618/31.10.95 securităţii statului
Articolul 6. Principiile de asigurare a securităţii statului Principiile de bază ale asigurării securităţii statului sînt: b) egalitatea tuturor în faţa legii;
10. Lege 837/17.05.96 cu privire la asociaţiile obşteşti
Articolul 4. Restricţii la constituirea şi activitatea asociaţiilor obşteşti (1) Nu se admite constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care îşi propun drept scop sau îşi aleg drept mod de acţiune schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, propaganda războiului, violenţei şi a cruzimii, aţîţarea urii sociale, rasiale, naţionale sau religioase, alte fapte pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislaţia.
11. Codul fiscal 1163/24.04.97
Articolul 148. Selectarea, încadrarea şi concedierea funcţionarilor fiscali (1) Funcţionarii fiscali sînt selectaţi, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, sex,...
12. Legea 1227/27.06.97 cu privire la publicitate
Articolul 11. Publicitatea amorală (1) Se consideră amorală publicitatea care: a) încalcă normele unanim acceptate ale umanismului şi moralei prin ofense, comparaţii şi imagini defăimătoare privind rasa, naţionalitatea, profesia, categoria socială, vîrsta, sexul, limba, convingerile religioase, filozofice, politice şi de alt gen ale persoanelor fizice;
13. Codul electoral 1381/21.11.97
Articolul 3. Vot universal Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
14. Legea 1402/16.12.97 privind sănătatea mentală
Articolul 5. Drepturile persoanelor suferinde de tulburări psihice (1) Persoanele suferinde de tulburări psihice beneficiază de toate drepturile şi libertăţile cetăţenilor prevăzute de Constituţie şi de alte legi… (2) În cazul acordării de asistenţă psihiatrică, persoana suferindă de tulburări psihice are dreptul: a) la atitudine umană şi cuviincioasă, care să excludă jignirea demnităţii umane şi discriminarea după criteriul de sex;
15. Legea 1585/27.02.98 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
Articolul 5. Principiile de organizare a asigurării obligatorii de asistenţă medicală (1) Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează avînd la bază următoarele principii: b) principiul egalităţii, potrivit căruia tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii medicale şi beneficiari de asistenţă medicală) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
16. Legea 329/25.03.99 cu privire la fondurile nestatale de pensii
Articolul 16. Contractul de pensie colectiv (4) Deponenţii şi beneficiarii asupra cărora se extind prevederile alin.(3) se află în condiţii egale. Orice discriminare după deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială nu se admite.
17. Legea culturii 413/27.05.99
Articolul 11. Dreptul la activitate culturală (1) Activitatea culturală constituie un drept inalienabil al fiecăruia, indiferent de apartenenţă naţională şi origine socială, de limbă, sex, convingeri politice, religioase şi de altă natură, de domiciliu, situaţie materială, studii, profesie şi de alte circumstanţe.
18. Legea 489/08.07.99 privind sistemul public de asigurări sociale
Articolul 3. Principiile organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale Sistemul public de asigurări sociale se organizează şi funcţionează avînd ca principii de bază: b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public – contribuabili şi beneficiari – un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
19. Legea 939/20.04.2000 cu privire la activitatea editorială
Articolul 3. Scopul activităţii editoriale Activitatea editorială are drept scop: a) satisfacerea necesităţilor personalităţii, societăţii, statului în producţie editorială; b) crearea de posibilităţi pentru afirmarea cetăţenilor în calitate de autori, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială;
20. Legea 1252/28.09.2000 cooperaţiei de consum
Articolul 9. Egalitatea (1) Membrii cooperatori sînt egali în drepturi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
21. Legea 982/11.05.2000 privind accesul la informaţie
Articolul 4. Principiile politicii statului în domeniul accesului la informaţiile oficiale (1) Oricine, în condiţiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute informaţiile oficiale. (3) Exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol nu va implica în nici un caz discriminarea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau pe origine socială.
22. Legea cetăţeniei Republicii Moldova 1024/02.06.2000
Articolul 7. Principiile generale ale cetăţeniei Regulile asupra cetăţeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii: b) nediscriminarea cetăţenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetăţeniei;
23. Codul familiei 1316/26.10.2000
Articolul 5. Egalitatea în relaţiile familiale (1) Toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii egale în relaţiile familiale, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială.
24. Legea 139/10.05.2001 privind Societatea de Cruce Roşie din Moldova
Articolul 6. Principiile de activitate (1) Societatea de Cruce Roşie din Moldova îşi realizează atribuţiile şi scopurile bazîndu-se pe principiile de umanitate, neutralitate, imparţialitate, independenţă, voluntariat, unitate şi universalitate - principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, care prevăd: a) tendinţa de a acorda ajutor pe cîmpul de luptă tuturor răniţilor, fără excepţii ori preferinţe, de a preveni sau a uşura suferinţele omului în orice împrejurări, atît la nivel internaţional, cît şi naţional, de a apăra viaţa oamenilor şi a asigura respectarea persoanei, precum şi de a contribui la obţinerea înţelegerii reciproce, la dezvoltarea prieteniei, colaborării şi la întărirea păcii între popoare; b) egalitatea oamenilor fără deosebire de rasă, religie, clasă, convingeri politice sau de altă natură; c) nepărtinirea în conflictele armate şi neîncadrarea în discuţii cu caracter politic, rasial, religios
25. Legea 382/19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor
Art.4. - (1) Statul garantează persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale dreptul la egalitate în faţa legii şi la protecţie egală în faţa legii. (2) Orice discriminare din motivul apartenenţei la o minoritate naţională este interzisă.
26. Legea 677/23.11.2001 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind statutul refugiaţilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiaţilor
Art.1. - 2. Republica Moldova va aplica prevederile Convenţiei fără nici o discriminare în genere, dar nu numai în ceea ce priveşte rasa, religia sau ţara de origine, după cum este prevăzut în articolul 3 din Convenţie.
27. Legea salarizării 847/14.02.2002
Articolul 27. Dreptul salariatului la retribuirea muncii (3) La stabilirea salariului nu se admite discriminarea pe motive de vîrstă, sex, apartenenţă de rasă şi naţională, convingeri politice, confesiune şi stare materială.
28. Codul penal al Republicii Moldova 985/18.04.2002
Articolul 5. Principiul democratismului (1) Persoanele care au săvîrşit infracţiuni sînt egale în faţa legii şi sînt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.
29. Codul civil 1107/06.06.2002
Articolul 23. Inadmisibilitatea lipsirii şi limitării capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu (1) Capacitatea civilă este recunoscută în măsură egală tuturor persoanelor, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, grad de cultură sau de alte criterii similare.
30. Legea 1549/19.12.2002 cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat
Articolul 3. Principiile înregistrării dactiloscopice de stat (3) Nu se admite nici un fel de limitare directă sau indirectă a drepturilor şi libertăţilor omului pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, studii, ocupaţii, domiciliu sau din alte motive.
31. Legea 102/13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă
Articolul 8. Principiile de aplicare a prevederilor prezentei legi În aplicarea prevederilor prezentei legi este exclusă orice discriminare pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Articolul 13. (2) Ofertele şi anunţurile privind locurile de muncă nu includ elemente discriminatorii bazate pe criterii de naţionalitate, origine etnică, sex, vîrstă, apartenenţă politică sau origine socială.
32. Codul de procedură penală al Republicii Moldova 122/14.03.2003
Articolul 9. Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor (1) Toţi sînt egali în faţa legii, a organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.
33. Codul muncii al Republicii Moldova 154/28.03.2003
Articolul 5. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, sînt următoarele: b) interzicerea muncii forţate (obligatorii) şi a discriminării în domeniul raporturilor de muncă; g) asigurarea egalităţii salariaţilor, fără nici o discriminare. Articolul 7. Interzicerea muncii forţate (obligatorii) (3) Se interzice folosirea sub orice formă a muncii forţate (obligatorii), şi anume: e) ca mijloc de discriminare pe criterii de apartenenţă socială, naţională, religioasă sau rasială. Articolul 8. Interzicerea discriminării în sfera muncii (1) În cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi a tuturor salariaţilor. Orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vîrstă, rasă, culoare a pielii, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, domiciliu, handicap, infectare cu HIV/SIDA, apartenenţă sau activitate sindicală, precum şi pe alte criterii nelegate de calităţile sale profesionale, este interzisă. (2) Nu constituie discriminare stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor, care sînt determinate de cerinţele specifice unei munci, stabilite de legislaţia în vigoare, sau de grija deosebită a statului faţă de persoanele care necesită o protecţie socială şi juridică sporită. Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile de bază ale salariatului (2) Salariatul este obligat: d1) să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi salariaţi şi cu angajatorul; Articolul 10. Drepturile şi obligaţiile angajatorului (2) Angajatorul este obligat: f1) să asigure egalitatea de şanse şi de tratament tuturor persoanelor la angajare potrivit profesiei, la orientare şi formare profesională, la promovare în serviciu, fără nici un fel de discriminare; f2) să aplice aceleaşi criterii de evaluare a calităţii muncii, de sancţionare şi de concediere; f3) să întreprindă măsuri de prevenire a hărţuirii sexuale la locul de muncă, precum şi măsuri de prevenire a persecutării pentru depunere în organul competent a plîngerilor privind discriminarea; f4) să asigure condiţii egale, pentru femei şi bărbaţi, de îmbinare a obligaţiilor de serviciu cu cele familiale; f5) să introducă în regulamentul intern al unităţii dispoziţii privind interzicerea discriminărilor după oricare criteriu şi a hărţuirii sexuale; g) să asigure o plată egală pentru o muncă de valoare egală. Articolul 128. Salariul (2) La stabilirea şi achitarea salariului nu se admite nici o discriminare pe criterii de sex, vîrstă, handicap, origine socială, situaţie familială, apartenenţă la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politice sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală. Articolul 199. Conţinutul regulamentului intern al unităţii (1) Regulamentul intern al unităţii trebuie să conţină următoarele prevederi: b) respectarea principiului nediscriminării, eliminarea hărţuirii sexuale şi a oricărei forme de lezare a demnităţii în muncă.
34. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova 225/30.05.2003
Articolul 5. Accesul liber la justiţie (1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime. Articolul 7. Intentarea procesului civil (1) Instanţa judecătorească intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică apărarea unui drept al său încălcat sau contestat, libertăţii ori a unui interes legitim. Articolul 22. Egalitatea în faţa legii şi a justiţiei (1) Justiţia în pricinile civile se înfăptuieşte pe principiul egalităţii tuturor persoanelor, independent de cetăţenie, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naştere, precum şi al egalităţii tuturor organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, subordonare, sediu şi de alte circumstanţe.
35. Legea 546/19.12.2003 privind aprobarea Concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova
II. PRINCIPIILE POLITICII NAŢIONALE Principalele principii ale politicii naţionale sînt: - egalitatea drepturilor şi libertăţilor omului, indiferent de originea etnică, limbă şi religie; - inadmisibilitatea manifestărilor de discriminare pe criterii etnice, lingvistice şi religioase, precum şi a restrîngerii drepturilor cetăţenilor la folosirea limbilor materne, la alegerea limbii de educare şi instruire;
36. Legea 81/18.03.2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător
Articolul 6. Nediscriminarea investiţiilor (1) În Republica Moldova investiţiile nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, reşedinţă, loc de înregistrare sau de activitate, stat de origine al investitorului sau al investiţiei sau din orice alt motiv.
37. Legea 212/24.06.2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război
Articolul 5. Restrîngerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi (1) Pe durata stării de urgenţă, de asediu sau de război, în funcţie de gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acesteia, poate fi restrîns, dacă este cazul, exerciţiul unor drepturi sau libertăţi ale cetăţenilor în conformitate cu art.54 din Constituţie. (2) Restrîngerea prevăzută la alin.(1) trebuie să fie conformă cu obligaţiile care rezultă din tratatele internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi nu poate implica discriminarea unor persoane sau a unor grupuri de persoane exclusiv din considerente de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, convingeri politice sau origine socială.
38. Legea 386/25.11.2004 cu privire la cinematografie
3) Nu se admite finanţarea de către stat a proiectelor cinematografice care: a) propagă defăimarea ţării sau a naţiunii, instigă la violenţă, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare pe criterii etnice, confesionale sau de sex, la separatism teritorial; Filme strict interzise spre vizionare, difuzare şi comercializare – filmele care prin conţinutul lor incită la violenţă, ură, discriminare şi intoleranţă, care promovează şi glorifică orice comportament discriminatoriu pe criterii de origine etnică, naţionalitate, rasă, sex şi preferinţe sexuale, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, origine socială, apartenenţă la/sau asociere cu o minoritate naţională, proprietate, vreun handicap al minorilor, sau care încalcă drepturile fundamentale ale omului;
39. Legea 398/02.12.2004 privind aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006)
588. Acţiunile Guvernului în domeniul tineretului vor fi ghidate de respectarea a patru principii-cheie: (i) garantarea nediscriminării – fiecare tînăr are drepturi egale, indiferent de rasă, culoare, sex, vîrstă, confesiune, origine etnică, origine socială, orientare politică, familie, domiciliu sau orice altă caracteristică;
40. Codul de executare al Republicii Moldova 443/24.12.2004
Articolul 3. Principiul egalităţii Modul şi condiţiile de punere în executare a documentelor executorii se extind asupra persoanelor cu funcţie de răspundere, persoanelor fizice, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, şi asupra persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare.
41. Legea 241/20.10.2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane
Articolul 5. Nediscriminarea Executarea prevederilor prezentei legi, în special a măsurilor de protecţie a drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane, este asigurată fără nici o discriminare pe vreun criteriu, cum ar fi: sexul, rasa, limba, religia, opinia politică sau de altă natură, originea socială sau naţională, cetăţenia, apartenenţa la o minoritate etnică etc.
42. Legea 263/27.10.2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului
Articolul 9. Asigurarea dreptului pacientului în domeniul reproducerii (3) Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii reproducerii, fără nici o discriminare.
43. Legea 619/31.10.95 privind organele securităţii statului
(6) Se interzice aplicarea armei împotriva femeilor şi minorilor, persoanelor de vîrstă înaintată, cu excepţia cazurilor în care aceştia săvîrşesc un atac în grup sau armat ori opun rezistenţă armată ce periclitează viaţa oamenilor.
44. Legea 318/15.12.2005 privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999
Art.1. – Republica Moldova aderă la Protocolul opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.
45. Legea 5/09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
Articolul 5. Interzicerea discriminării după criteriul de sex (1) În Republica Moldova, femeile şi bărbaţii beneficiază de drepturi şi libertăţi egale, fiindu-le garantate şi şanse egale pentru exercitarea lor. (2) Promovarea unei politici sau efectuarea de acţiuni care nu asigură egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi se consideră discriminare şi trebuie să fie înlăturată de autorităţile publice competente, conform legislaţiei. (4) Acţiunile care limitează sau exclud sub orice aspect tratarea egală a femeilor şi bărbaţilor se consideră discriminatorii şi sînt interzise. (5) Actul juridic care conţine prevederi discriminatorii după criteriul de sex se declară nul de către organele competente. Articolul 6. Accesul egal la ocuparea funcţiilor publice (1) În cazul înaintării condiţiilor pentru ocuparea de funcţii publice centrale şi locale, este necesar să se asigure şanse egale de participare la concurs pentru femei şi bărbaţi. (2) Stabilirea unor restricţii directe sau indirecte după criteriul de sex în caz de anunţare, organizare şi admitere la concurs pentru ocuparea unei funcţii publice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. (3) Conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alte persoane cu funcţie de răspundere sînt obligaţi să asigure accesul egal la ocuparea unei funcţii publice în conformitate cu exigenţele profesionale, fără diferenţiere după criteriul de sex a pretendenţilor. (4) Nu se permite anunţarea şi organizarea de concursuri numai pentru persoane de un anumit sex. Articolul 7. Egalitatea de şanse în domeniul electoral, în activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice (1) Comisia Electorală Centrală, consiliile şi birourile electorale de circumscripţie asigură respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în domeniul electoral. (2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de şanse între membrii săi femei şi bărbaţi prin: a) asigurarea reprezentării în organele lor de conducere a componenţei de femei şi bărbaţi; b) asigurarea reprezentării în listele de candidaţi a femeilor şi bărbaţilor fără discriminare după criteriul de sex. Articolul 8. Egalitatea de şanse în mass-media (1) Mass-media contribuie la promovarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în societate prin elaborarea de programe şi materiale de depăşire a stereotipurilor gender. (2) Orice discursuri şi materiale publice care prezintă imaginea femeilor sau a bărbaţilor în manieră de umilinţă a demnităţii lor se consideră inadmisibile şi se contracarează în conformitate cu prezenta lege. Articolul 9. Accesul egal la angajare (1) Statul garantează drepturi şi şanse egale, tratarea egală a femeilor şi bărbaţilor la plasare în cîmpul muncii. (2) Angajatorul va efectua angajarea prin metode care să asigure accesul egal al femeilor şi al bărbaţilor la muncă, inclusiv prin acţiuni afirmative. Articolul 10. Cooperarea angajatorului cu angajaţii şi cu reprezentanţii sindicatelor (1) Angajatorul cooperează cu angajaţii şi cu reprezentanţii sindicatelor pentru instituirea unei ordini interioare care să prevină şi să excludă cazurile de discriminare după criteriul de sex în procesul de muncă. (2) Procedurile necesare asigurării egalităţii între femei şi bărbaţi la locul de muncă urmează a fi inserate în calitate de obligaţii ale angajatorului şi angajatului în contractele individuale de muncă, în contractele colective de muncă şi în convenţiile colective. (3) Pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi, angajatorul este obligat: a) să asigure egalitatea de şanse şi de tratament tuturor persoanelor la angajare potrivit profesiei, la perfecţionare profesională, la promovare în serviciu, fără discriminare după criteriul de sex; b) să aplice aceleaşi criterii de evaluare a calităţii muncii, de sancţionare şi de concediere; c) să asigure remunerare egală pentru munci de valoare egală; d) să întreprindă măsuri de prevenire a hărţuirii sexuale a femeilor şi bărbaţilor la locul de muncă, precum şi a persecutării pentru depunere în organul competent a plîngerilor împotriva discriminării; e) să asigure condiţii egale pentru femei şi bărbaţi de îmbinare a obligaţiilor de serviciu cu cele familiale; f) să introducă în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor după criteriul de sex. Articolul 13. Accesul egal la educaţie (1) Instituţiile de învăţămînt şi educaţie asigură egalitatea între femei şi bărbaţi: Articolul 14. Accesul egal la sănătate Este interzisă orice formă de discriminare după criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul femeilor şi al bărbaţilor la toate nivelurile de asistenţă medicală şi la programele de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii.
46. Legea 333/10.11.2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală
Articolul 3. Principiile de activitate (5) Urmărirea penală se efectuează pe principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială sau orice altă situaţie.
47. Legea 59/15.03.2007 privind statutul şi organizarea activităţii grefierilor din instanţele judecătoreşti
Articolul 6. Obligaţiile grefierului (1) Grefierul este obligat, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procesul judiciar, indiferent de statutul acestora din urmă.
48. Legea 170/19.07.2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate
(5) Arma de foc nu se aplică împotriva femeilor, minorilor, persoanelor de vîrstă înaintată sau cu handicap, dacă caracteristicele lor sînt cunoscute ofiţerului de informaţii sau dacă sînt evidente, cu excepţia cazurilor în care aceştia săvîrşesc un atac armat ori un atac în grup ce ameninţă viaţa şi sănătatea oamenilor sau opun rezistenţă armată, dacă acţiunile de acest fel nu pot fi respinse pe alte căi şi cu alte mijloace.
49. Codul audiovizualului al Republicii Moldova 260/27.07.2006
Articolul 19. Publicitate şi teleshopping (6) Publicitatea, inclusiv publicitatea autopromoţională, şi teleshopping-ul trebuie să respecte următoarele condiţii: c) să nu includă nici o formă de discriminare pe motiv de rasă, religie, naţionalitate, sex;
50. Legea comunicaţiilor electronice 241/15.11.2007
Art.3. – (1) Accesul oricărei persoane fizice sau juridice la serviciile de comunicaţii electronice publice este garantat pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în condiţii nediscriminatorii.
51. Legea 23/16.02.2007 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA
Articolul 22. Interzicerea discriminării la locul de muncă (1) Este interzisă orice formă de discriminare pe motiv de status HIV pozitiv la toate etapele de angajare, promovare sau atribuire a responsabilităţilor de serviciu în orice domeniu public sau privat, la alegerea sau numirea în funcţii publice. (2) Persoanele cu status HIV pozitiv angajate în cîmpul muncii în orice domeniu public sau privat beneficiază de aceleaşi drepturi, garanţii şi oportunităţi ca şi ceilalţi angajaţi. (3) Nu se admite concedierea pe motiv de status HIV pozitiv. (4) Lista profesiilor şi specialităţilor la care nu pot fi admise persoanele cu status HIV pozitiv se aprobă de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. (5) Victimele discriminării se pot adresa în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului moral şi material. (6) În funcţie de stadiul infecţiei, persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiază de servicii de orientare sau reorientare profesională, în condiţiile legii. Articolul 23. Interzicerea discriminării în instituţiile preşcolare şi de învăţămînt (1) Instituţiile preşcolare şi de învăţămînt nu au dreptul de a refuza admiterea, de a segrega sau de a limita participarea persoanei la anumite activităţi, inclusiv sportive, accesul la servicii sau beneficii ori de a exmatricula persoanele respective pe motiv de status HIV pozitiv. (2) Este interzisă discriminarea rudelor sau partenerilor persoanelor HIV pozitive. Articolul 24. Restricţii la efectuarea unei călătorii şi la alegerea reşedinţei (1) Aflarea pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de peste 3 luni, este permisă numai persoanelor care prezintă certificatul medical de testare la marcherii HIV cu rezultatul negativ. (2) Persoana care nu a fost supusă testării la marcherii HIV este obligată să se prezinte, în primele 10 zile de la sosirea în Republica Moldova, la instituţia respectivă pentru efectuarea testării în cauză. Persoanele care au prezentat certificatul medical de testare la marcherii HIV sau au efectuat această testare în Republica Moldova, ulterior, sînt supuse testării respective o dată pe an. (3) Conducătorul instituţiei, agentul economic sau persoana particulară care invită un cetăţean străin poartă răspundere de posesia de către acesta a certificatului medical de testare la marcherii HIV, iar în cazul în care nu-l are, de trimiterea lui la timp la o instituţie medico-sanitară pentru a trece testarea cuvenită. Articolul 25. Interzicerea discriminării în instituţiile medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private (1) Orice persoană dispune de acces egal la servicii medicale indiferent de statusul HIV. (2) Nu se admite refuzul internării, primirii, accesului la servicii medicale a persoanelor cu status HIV pozitiv în instituţiile medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private sau solicitarea unor taxe sporite pentru prestarea serviciilor respective. Articolul 26. Interzicerea discriminării privind accesul la servicii de asigurare, de creditare şi de acordare a împrumuturilor Accesul persoanelor infectate cu HIV la servicii de asigurare (medicală, de accidente, a vieţii etc.), de creditare şi de acordare a împrumuturilor nu poate fi limitat pe motiv de status HIV pozitiv. Persoanele respective sînt obligate să comunice informaţiile necesare pentru accesul la asemenea servicii şi să nu ascundă sau să nu denatureze informaţiile referitor la statusul lor. Este interzis refuzul acordării de credite sau împrumuturi invocîndu-se starea respectivă de sănătate. Articolul 27. Răspunderea pentru nerespectarea drepturilor persoanelor cu status HIV pozitiv Nerespectarea de către conducătorii întreprinderilor, indiferent de forma juridică de organizare sau tipul de proprietate, ai instituţiilor preşcolare şi de învăţămînt, ai instituţiilor medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private a drepturilor persoanelor cu status HIV pozitiv, precum şi lezarea intereselor lor atrag după sine răspunderea conducătorilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
52. Legea 125/11.05.2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie //Monitorul Oficial 127-130/546, 17.08.2007
Articolul 15. Statul şi cultele religioase (1) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat, egale în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice. Discriminarea unui sau altui cult religios se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.
53. Legea 198/26.07.2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat
Articolul 4. Principiile asistenţei juridice garantate de stat Asistenţa juridică garantată de stat se acordă pe principiul: a) egalităţii în drepturi a tuturor persoanelor care beneficiază de ea;
Legea 294/21.12.2007 privind partidele politice
Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor politice (6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise.
54. Legea 295/21.12.2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011
1.1.4. Prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi a traficului de fiinţe umane: (i) dezvoltarea managementului sistemului statistic şi informativ al cazurilor de discriminare pe criteriul de gen, de violenţă în familie şi de trafic de fiinţe umane; 4.4.1. Asigurarea incluziunii sociale prin intermediul pieţei muncii 4.4.1.1. Prevenirea şi eliminarea discriminării de pe piaţa muncii: (i) promovarea principiilor de solidaritate şi nediscriminare socială printre potenţialii angajatori; (ii) monitorizarea respectării egalităţii şanselor în sfera economică şi în cea politică; (iii) extinderea programelor de instruire şi consultanţă ale ANOFM asupra absolvenţilor instituţiilor rezidenţiale, asupra persoanelor cu disabilităţi sau eliberate din locurile de detenţie, asupra foştilor militari, asupra persoanelor care au fost traficate; (iv) promovarea femeilor în structura ocupaţională; (v) monitorizarea respectării egalităţii şanselor în sfera economică şi politică; (vi) sancţionarea angajatorilor pentru decalajele salariale nefondate şi discriminatorii (pe motiv de sex, vîrstă);
55. Legea 8/14.02.2008 cu privire la probaţiune
Articolul 14. Principiile probaţiunii Activitatea de probaţiune se desfăşoară pe următoarele principii: a) respectarea drepturilor omului şi a demnităţii umane, neadmiterea discriminării de orice natură;
56. Legea 25/22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public
Articolul 4. Imparţialitatea (1) Funcţionarul public este obligat să ia decizii şi să întreprindă acţiuni în mod imparţial, nediscriminatoriu şi echitabil, fără a acorda prioritate unor persoane sau grupuri în funcţie de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. Articolul 13. Obligaţiile funcţionarului public cu funcţie de conducere (2) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarul public are obligaţia: a) să asigure egalitatea de şanse şi tratament în ceea ce priveşte cariera funcţionarilor publici din subordine; b) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, în cazul în care propune sau aprobă promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordă stimulente materiale sau morale, excluzînd orice formă de favoritism sau discriminare; c) să evite criteriile discriminatorii,
57. Legea 26/22.02.2008 privind întrunirile
Articolul 4. Principii de bază Prezenta lege se aplică cu respectarea următoarelor principii de bază: b) nediscriminarea, conform căreia dreptul la întrunire este garantat tuturor persoanelor, indiferent de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere, de origine socială sau de oricare alt criteriu;
58. Legea 42/06.03.2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane
Articolul 3. Principiile de bază în domeniul transplantului Principiile de bază în domeniul transplantului sînt: a) protecţia demnităţii şi identităţii fiinţei umane şi garantarea fiecărei persoane, fără discriminare, a respectării integrităţii şi altor drepturi şi libertăţi fundamentale în cazul transplantului de organe, ţesuturi şi celule;
59. Legea 153/04.07.2008cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei
(4) Sensibilizarea opiniei publice la nivel naţional se asigură prin activităţi de informare, educare, comunicare şi prin campanii ale mass-mediei de promovare a unui mod de viaţă sănătos, a comportamentelor responsabile şi inofensive, a nediscriminării şi compasiunii.
60. Legea 158/04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public
Articolul 29. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante are la bază … principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.
61. Legea 179/10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat
Articolul 4. Principiul egalităţii de tratament, imparţialităţii şi nediscriminării (1) Partenerul public asigură tuturor ofertanţilor un tratament egal în cadrul oricărui element sau oricărei etape a procedurii de selectare a partenerului privat. În toate cazurile, criteriile de selectare a partenerului privat vor fi clare şi nediscriminatorii.
62. Legea 180/10.07.2008 cu privire la migraţia de muncă
Articolul 4. Condiţii de imigrare în Republica Moldova în scop de muncă (2) Statul asigură, conform legislaţiei în vigoare, protecţia lucrătorilor imigranţi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
63. Codul contraventional al Republicii Moldova 218/24.10.2008
Articolul 6. Principiul egalităţii în faţa legii (1) Persoanele care au săvîrşit contravenţii sînt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice şi sînt supuse răspunderii contravenţionale fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau de orice altă situaţie.
64. Legea 241/20.11.2008 privind donarea de sînge şi transfuzia sanguină
Articolul 11. Drepturile donatorilor de sînge şi componente sanguine (1) Prezenta lege garantează egalitatea în drepturi a donatorilor de sînge fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
65. Legea 270/18.12.2008 privind azilul în Republica Moldova
Articolul 10. Nediscriminarea Prevederile legislaţiei naţionale se aplică solicitanţilor de azil şi beneficiarilor unei forme de protecţie fără discriminare, indiferent de rasă, cetăţenie, etnie, limbă, religie, apartenenţă politică, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vîrstă.
66. Legea 271/18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice
Articolul 2. Principiile verificării Verificarea se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii: c) tratamentul nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al titularilor şi al candidaţilor la funcţii publice.
67. Legea 25/03.02.2009 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru tineret pe anii 2009-2013 //Monitorul Oficial 68/192, 07.04.2009
Principiile fundamentale care au stat la baza elaborării documentului de planificare a politicii de tineret sînt următoarele: 1) garantarea nediscriminării şi asigurarea şanselor egale – fiecare tînăr are drepturi egale, indiferent de rasă, sex, vîrstă, confesiune, originea etnică şi socială, orientarea politică sau orice altă caracteristică, şi dispune de şanse egale în dezvoltarea integrală a potenţialului său ca individ şi ca cetăţean;
68. Legea 123/23.12.2009 cu privire la gazele naturale
(2) Principiile fundamentale de organizare şi de reglementare a activităţilor în sectorul gazelor naturale sînt: a) asigurarea unui acces nediscriminatoriu, reglementat al terţilor persoane fizice şi juridice la reţelele de gaze naturale, inclusiv la tarife bazate pe costuri, transparente şi previzibile;
69. Legea 124/23.12.2009 cu privire la energia electrică
(2) Principiile fundamentale de organizare şi de reglementare a activităţilor în sectorul electroenergetic sînt: a) asigurarea unui acces nediscriminatoriu, reglementat al terţilor persoane fizice şi juridice la reţelele electrice, inclusiv la tarife bazate pe costuri, transparente şi previzibile;
70. Legea 113/17.06.2010 privind executorii judecătoreşti
Articolul 2. Activitatea executorului judecătoresc (1) Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de prezenta lege şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită. (2) Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate de întreprinzător. (3) Activitatea executorului judecătoresc se desfăşoară în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale părţilor în procedura de executare şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere, de origine socială sau de orice alt criteriu.
71. Legea voluntariatului 121/18.06.2010
Articolul 3. Principiile de bază ale voluntariatului Voluntariatul se fundamentează pe următoarele principii: d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminare;
72. Legea 123/18.06.2010 cu privire la serviciile sociale
Articolul 3. Principiile care stau la baza prestării serviciilor sociale Prestarea serviciilor sociale se bazează pe următoarele principii: d) principiul de oportunităţi egale, care prevede asigurarea dreptului la servicii sociale tuturor persoanelor/familiilor defavorizate în condiţii de tratament egal şi fără discriminare;
73. Legea 171/09.07.2010 cu privire la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii
Articolul 6. Principiile activităţii Asociaţiei În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor sale, Asociaţia se va ghida de următoarele principii: a) principiul nediscriminării – nu va admite nici un fel de discriminare a membrilor săi sau a categoriilor de membri, inclusiv pe criterii de gen, religie sau etnie;
74. 200/16.07.2010 Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova
Articolul 66. Drepturile şi obligaţiile străinilor cazaţi în Centru (5) Străinii cazaţi în Centru vor fi trataţi fără discriminare pe motiv de rasă, sex, vîrstă, cultură, naţionalitate, religie sau apartenenţă la un anumit grup social.
75. Legea 274/27.12.2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova
Articolul 4. Principiile de bază
(1) Procesul de integrare a străinilor în Republica Moldova se realizează cu respectarea principiului nondiscriminării, al interesului superior al copilului şi al egalităţii de tratament.
<< DESCARCA ANEXA (LISTA a 75 de REFERINȚE din LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ care prevăd NON-DISCRIMINAREA) >>
|
|
Răvaşe recente
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
Moldova Noastră | Oficială | Politică | În lume | Economică | Socială | Culturală | Istorică | Ortodoxă | Urbană | Rurală | Subterană Preluarea totală sau parţială a informaţiei publicate pe site se face numai cu indicarea sursei. 
|
 |
